Fibrele textile naturale
În ultima vreme există o diversitate de fibre textile, mai ales din rândul fibrelor chimice, artificiale. De aceea, rolul fibrelor textile naturale a fost diminuat. Însă, mulți dintre noi, apreciem încă vestimentația realizată din fibre naturale, pentru un stil de viața mai sănătos și mai apropiat de natură.
Pentru a înțelege mai bine diversitatea fibrelor naturale apelăm la o clasificare didactică. Astfel, fibrele textile naturale se împart în trei mari categorii :
1. Pe bază de celuloza (origine vegetală)
2. Pe bază de proteine (origine animală)
3. Pe bază de minerale (azbest)
1. Fibrele vegetale:
Acestea pot proveni din semințe (bumbacul, capocul), tulpini (cânepa, inul, iuta, ramia), din frunze (sisal și manila) sau din fruct (fibra de cocos).
Bumbacul
Se cultivă mai mult de 60 de specii de bumbac care se deosebesc prin calitatea fibrelor. Este și cea mai utilizată fibră vegetală. Bumbacul are o mare afinitate faţă de coloranţi, putând fi astfel vopsit sau imprimat cu ușurință. Este o fibră absorbantă și inelastică de mare valoare pentru industria textilă.
Capocul
Este o plantă asemănătoare bumbacului și este produsă din arborele kapoc (sau arborele de bumbac satinat), un arbore cultivat în regiunile tropicale. Este o fibră cerată, fiind astfel mai fragilă, dar având și un grad mare de impermeabilitate. Capocul este utilizat în special ca material pentru echipament de salvare sau structurile de izolație.
Cânepa:
Fibrele de cânepa sunt apreciate deaorece au o rezistenţă mare la tracțiune. Este o fibră elastică și ușor de filat. Însă nu rezistă la călcare, plesnind din cauza temperaturii și a presiunii. Din această cauză, pentru realizarea confecțiilor, de obicei, firele de cânepă se amesteca cu cele de in. Cânepa se folosește la realizarea sforilor, prelatelor, sacilor, pânze, prosoape, huse, covoare etc.
Inul
Este apreciat pentru durabilitatea și luciul său. Se usucă rapid și este rezistent la acțiunile soarelui. Nu reține căldura, de aceea este apreciat în compoziția hainelor ușoare de vară, însă este mai greu de vopsit și mai dificil de păstrat neted. Trebuie călcat umed și la temperaturi mari.
Iuta
Este o plantă tropicală, mai puțin rezistentă decât inul şi cânepa. Lumina, aerul şi mai ales umezeală o fac casantă şi îi reduc astfel rezistenţa. Datorita costului redus al fibrelor cât și a comportării bune la filare este larg răspândită și utilizată. Principalele domenii de utilizare ale iutei sunt țesăturile de ambalaje, saci și covoare, dar și în utilizarea tehnică.
Ramia este produsă din planta cu același nume. Sunt fibre naturale lucioase, durabile și moi, cu rezistenta mare la factori chimici sau microbiologici. Este ușor de vopsit și absoarbe cu ușurința apa, dar este mai greu de prelucrat tehnologic.
Sisal
Mai este cunoscut și ca agavă. Fibrele se extrag din frunze și sunt lucioase și rigide. Aproape că nu absoarbe apa. De aceea se fac sfori și cabluri.
Manila se obține din planta tropicala abaca. Fibrele se extrag din frunze și sunt rezistente la apă. De aceea este des utilizata în producerea odgoanelor.
Cocos: fibra de cocos se utilizează la realizarea cablurilor, frânghiilor, colacilor de salvare.
Nu de foarte multa vreme a inceput productia de fibra textila si din bambus. Exista o metoda ecologica de productie, dar mult mai anevoioasa, dar si o prelucrare chimica pentru o productie industriala. Fibra este usoara, moale si are un luciu natural. Este foarte rezistenta si nu produce reactii alergice. Se vopsesc usor si pastreaza culoarea.
2. Fibrele proteice naturale
Acestea provin din doua categorii: parul și filamente din secreție glandulară.
Din categoria păruri se deosebesc lâna, părul de cămilă, cal, vicunia, iepure, lama, angora și mohairul.
Din categoria filamente din secreție glandulară este mătasea, produsă de viermii de mătase, o anumită specie de păianjen și de scoici.
Lâna
Datorită proprietăților sale binecunoscute (călduroasă, moale, se vopsește si se lucrează foarte bine), lâna este ideala pentru confecționarea covoarelor si a mochetelor.
Mătasea naturală
Mătasea naturala este o fibra cu componentă proteica, obținută din gogoșile viermelui de mătase. Este o fibră delicată, moale, ușor de vospit, dar în același timp rezistentă. În schimb este mai sensibila la lumina soarelui, mai greu de curățat și este un material scump.
3. Fibrele minerale
Aici se menționează fibrele din azbest. Se utilizează numai pentru scopuri tehnice și haine de protecție.
Este interzisă pentru alte scopuri deoarece cristalele acestuia sunt foarte nocive pentru sistemul respirator.